Oglindă

Am tresărit.

Am crezut că erau ramuri

ce-mi loveau rar fereastra,

dar greşeam, eram tot eu…

Dezvesmântat de trup şi de gânduri,

voiam să privesc înlăuntru.

Eram doar un strop de vid

ce se uita in oglindă.

Şi atunci am văzut:

După ce stelele se vor fi stins

voi fi

o singuratică lacrimă nudă

proiectată
 pe retina cerului.